luni, 28 februarie 2011
Daca nici ungurii, atunci cine? Daca nu acum, atunci cand ?
Multa vreme, in anii ’90, UDMR a fost privit si oferit (y compris de catre suprasemnatul) ca exemplu – un exemplu de democratie interna de partid, un exemplu de rectitudine morala, s.a.m.d. Vorba olteanului, insa, « fuse, fuse si duse ». Si se duse destul de repejor. De la alegerea ‘poetului’ Marko Bela la carma formatiunii (partid sau uniune culturala ?) altminteri destul de prozaice (si ce se mai aude de fabuloasele drepturi alea de autor deja incasate ? unde sunt cartile ?) UDMR a incremenit, vorba ceea, in proiect.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu